Skip to content

Despre cauzalitate

Noiembrie 18, 2011

Rareori îmi găsesc timp să scriu pe instrumentele media, dar uneori lipsa de cunoştinte elementare (cumulată, eventual, cu lipsa oricăror repere etice) in jurnalismul local şi nu numai, mă provoacă să-mi exprim opinia critică. Iată o ştire preluată, se pare, din ediţia online a „The Independent”: Sute de indieni au murit din cauza testarilor de medicamente.

„Pentru o rupie in plus, mii de indieni si-au riscat de bunavoie sanatatea: in cadrul a 1.600 studii experimentale de medicamente au fost angrenati, in ultimii trei ani, peste 150.000 de cetateni indieni, informeaza publicatia britanica The Independent, in editie online.

Autoritatile de la New Delhi spun ca multi ar fi murit din cauze naturale, insa faptul ca nu exista o evidenta clara a motivului care a dus la decesul pacientilor demonstreaza o lipsa de deschidere si de transparenta in legatura cu modul in care opereaza aceste companii.”

Aşadar, este evident că mulţi, poate cei mai mulţi, poate toţi, au murit „din cauze naturale”. În studii clinice (exceptând studiile de fază I şi studiile de bioechivalenţă) se recrutează în general oameni bolnavi, unii cu boli grave. Cum moartea e pretutindeni, se întâmplă ca unii dintre ei să moară pe parcursul derulării studiului, mai ales dacă au factori de risc. E posibil ca în cazul unora dintre ei medicaţia de studiu să aibă o contribuţie cauzală. Dar e la fel de posibil ca aceasta să nu fi avut nici o contribuţie cauzală.  Mi se pare însă de un reducţionism care nu onorează inteligenţa umană să afirmi că „sute de indieni au murit din cauza testărilor de medicamente”. În plus, studiu clinic nu înseamnă neapărat „testare de medicamente” în înţelesul vulgar şi comun pe care l-am perceput adesea la mulţi. Dacă de exemplu un medicament este deja autorizat într-o indicaţie şi vrem să ştim dacă este superior unui altuia din aceeaşi clasă (şi el autorizat), este necesar un studiu clinic, dar el nu e neapărat o „testare” în sensul că nu am şti dacă este eficace sau nu.

A devenit obositor pentru mine să constat cât de frecvent o relaţie de posterioritate este interpretată imediat drept cauzalitate: post hoc, ergo propter hoc. Prin simplul fapt că un eveniment este posterior altuia este declarat ca fiind cauzat de un altul. Corelaţia sau asocierea nu este însă neapărat cauzalitate (poate că de cele mai multe ori, nu este) . Adaptând un exemplu clasic pe care profesorul Nae Ionescu îl folosea într-un curs, dacă într-un an a crescut producţia de porumb cu 15% şi creşte şi în anul următor natalitatea creşte cu 15%, nu înseamnă că există o relaţie de cauzalitate între cele două creşteri.

Problema care probabil că există – şi care transpare în corpul ştirii, dar nu în titlu – este legată de aspectele etice privind consimţământul în cunoştinţă de cauză şi alte aspecte de transparenţă: ” Many may have died from natural causes, but the fact that we don’t know how many highlights a lack of openness and transparency in the way these companies operate.” Acesta este miezul ştirii mai temperate din The Independent: companiile occidentale nu trebuie să abuzeze de sărăcia altora pentru a-şi atinge obiectivele. Nu mă preocupă aici dacă acesta este un imperativ moral absolut, ci doar problema aparent mai măruntă a cauzalităţii şi eticii în jurnalism. Deşi autorul britanic recunoaşte că pur şi simplu nu ştim câţi au murit de cauze naturale (şi pe cale de consecinţă nu ştim nici câţi au murit din cauza participării în studiul clinic), autoarea articolului din România a calculat: „sute de indieni au murit din cauza testarilor de medicamente„. Am constatat frecvent că în România, jurnaliştilor nu le plac incertitudinile, calificările şi nuanţările; totul este în alb şi negru. Iar câteva sute de morţi se vând mai bine jurnalistic decât un număr incert de decese.

Anunțuri
One Comment
  1. „Confounding factors”, aceste vaci numai bune de muls de catre ziaristi de mana a II-a. 🙂 Putea sa existe un articol despre studii clinice fara sa apara cuvantul „cobai” in referire la participanti?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: